Este răzbunarea pentru faimoasele “represalii” orchestrate după meciurile cu miză mai fierbinte, în care jandarmii îşi exersează muşchii şi pulanele pe grupuri bine alese dar niciodată suficient cernute.
Nimeni nu prea empatizează cu aceşti oameni. “Bine le-au făcut”, “ce căutau acolo?”, “nişte huligani”… argumente corecte dintr-un anumit punct de vedere, adică atunci când sunt judecate victimele. Dar complet eronate, din alt punct de vedere – când nu sunt judecaţi ŞI agresorii.
Dar şi dacă argumentele ar fi în totalitate corecte, nu înseamnă că ele nu atrag consecinţe.
