Majoritatea produselor alimentare din magazine au în compoziţie E-uri. Dacă unele dintre acestea sunt considerate inofensive, majoritatea sunt nocive pentru sănătate dacă sunt consumate pe perioade mari de timp. Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a realizat pentru gândul o listă a celor mai periculoşi aditivi alimentari pe care îi întâlnim în produsele pe care le mâncăm zi de zi. “Pentru că legislaţia din România permite producătorilor să nu mai scrie pe etichetă E nu ştiu de care, aceştia precizează denumirea ştiinţifică a aditivului, iar omul devine confuz”, subliniază specialistul în nutriţie.
• Sucurile acidulate conţin E 102 – tartrazină şi E 110 – galben portocaliu , ambii aditivi fiind coloranţi artificiali care nu trebuie consumaţi frecvent, deoarece ne pun sănătatea ficatului şi a rinichilor în pericol. Acest colorant se mai găseşte şi în prăjituri, cereale glazurate, deserturi instant, peşte afumat, icre de peşte, sosuri, brânzeturi şi lactate aromate.
• Galben de chinolină – E 104 este des întâlnit în sucuri de grapefruit roşu. Acesta trebuie consumat cu moderaţie, mai ales de copii, deoarece este responsabil de apariţia ADHD -ului. Şi persoanele astmatice trebuie să evite galbenul de chinolină .
• Dioxidul de sulf – E 220 este întâlnit în bere şi vin. Potrivit medicului Mencinicopschi, acest aditiv alimentar provoacă dureri de cap, apariţia senzaţiei de ameţeală şi afecţiuni intestinale.
• Aspartamul – E 951 este un îndulcitor tot mai des folosit în industria alimentară, deoarece acesta oferă alimentelor un gust aparte, însă poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli canceroase. Nelipsit din guma de mestecat, produsele zaharoase sau băuturi răcoritoare, aspartamul duce la scăderea imunităţii, la apariţia bolilor pulmonare, infecţii intestinale şi urinare.
• Glutamatul de sodiu – E 621 este aditivul alimentar responsabil de gustul irezistibil al hamburgerilor, pizzei, pastelor bolognese sau carbonara, hotdogul şi al shaormei. Acest E este nelipsit din preparatele de tip fast-food. Modul în care aditivul E 621 acţionează la nivelul organismului este foarte periculos, atrag atenţia specialiştii în nutriţie. Astfel, acest aditiv alimentar nu acţionează numai la nivelul gustului, ci şi al creierului uman. Rolul glutamatului este acela de a da creierului impresia că acel aliment este foarte gustos. Deşi are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă, acest aditiv este toxic, apreciază specialiştii în nutriţie. Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană – acela al echilibrului dintre saţietate şi foame. Iar dacă ingerăm cantităţi mari de alimente care conţin glutamat, putem suferi de ameţeli, dureri de cap şi senzaţii de greaţă, avertizează Mencinicopschi.
• Poliricinoleat de pologlicerol – E 476 este des întâlnit în dulciurile pe bază de cacao sau ciocolată. Acesta nu trebuie consumat abuziv, deoarece duce la apariţia alergiilor, la dereglări hormonale, tulburări nervoase şi la creşterea nivelului de colesterol.
• Bromatul de potasiu – E 924 – des întâlnit în produsele de panificaţie, trebuie consumat cu moderaţie, deoarece consumul excesiv poate duce la apariţia senzaţiei de greaţă, vărsături, diaree sau la apariţia diverselor dureri, odată ce este ingerat.
• Sulfatul de sodiu – E 514 – afectează vezica biliară, lactatul de calciu – E 327 prezintă printre efecte adverse stări de hipercalcemie şi insuficienţă renală.
• Nitritul şi nitratul de sodiu, E250 şi E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic şi dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. “Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitraţii sunt prezenţi şi în apa de băut şi pot avea consecinţe grave asupra sănătăţii. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceştia blochează hemoglobina şi copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară”, mai spune Mencinicopschi.
Doar 20 de aditivi alimentari, din 315, sunt siguri
E160, E 162, E 300, E100 – sunt numai câţiva dintre aditivii alimentari consideraţi siguri sau inofensivi. Aceste E-uri “bune” sunt substanţe naturale extrase din fructe sau legume şi se găsesc în alimente sub formă de vitamine, coloranţi, lecitină. “Din cei peste 315 aditivi alimentari utilizaţi în prezent, mai puţin de 20 sunt E-uri «bune»”, afirmă prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
E 160 sau licopenul este un colorant roşu-galben, un caroten natural obţinut din tomate. “Acesta este unul dintre aditivii consideraţi siguri şi el poate reduce riscul de apariţie a cancerului”, susţine prof. Mencinicopschi.
Un alt aditiv alimentar considerat sigur de către experţi este E 162. Cunoscut ca şi “roşu de sfeclă”, acesta este tot un colorant natural, care se extrage – aşa cum îi spune şi numele – din sfecla roşie. Substanţa se găseşte în produse precum sucuri, lichioruri, prăjituri, bomboane şi produse de cofetărie, snacksuri.
Sub numele de E 300 se ascunde, în unele alimente, cunoscuta vitamina C sau acidul ascorbic.
Acest aditiv potenţează şi menţine culoarea roşie a cărnii conservate şi, de asemenea, împiedică oxidarea alimentelor, menţinând gustul şi culoarea acestora.
E 306 este vitamina E, un aditiv considerat inofensiv pentru organism. Ouăle, laptele, carnea, uleiul vegetal sunt câteva dintre sursele naturale foarte bogate în vitamina E.
“Deşi unii aditivi buni sunt extraşi din surse naturale, cel mai bine ar fi ca substanţele respective să le luăm direct din produsul din care sunt extrase şi nu din alimentele care le conţin”, subliniază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
Produsele din retetele comerciantilor contin zeci de aditivi alimentari (coloranti, aromatizanti, conservanti si stabilizatori) declarati toxici sau cancerigeni de către organismele internationale. Este vorba de substante chimice nocive, care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor, mascate sub codul "E".
Inamicii publici nr. 1: E211, E142 si E123, interzisi deja în SUA, Uniunea Europeană si fosta URSS.
Alimentele cu cele mai multe toxine, pe care trebuie sa le evitati la consum, sunt margarina vegetală, guma de mestecat, uleiul de mustar, mezelurile, băuturile răcoritoare si dulceturile.
Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea în rândul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor îmbogătite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri si medicamente si după accidentele de circulatie. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce un bombardament asupra organelor interne, care provoacă distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură, folosindu-i împotriva propriului organism), precum si o serie de tumori maligne si benigne. Conform unui raport al Comisiei Nationale de Oncologie, în România cancerul este în crestere alarmantă si se estimează că va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva căreia nu exista încă premize că se va descoperi un antidot. Deocamdată se bănuieste doar că motivele care-l provoacă sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress-ul. Interventiile chirurgicale, folosite astăzi intens pentru înlăturarea celulelor canceroase nu fac altceva decât să mutileze organismul. Chiar si asa, acestea au mici sorti de izbânda în lupta cu cancerul. "E"-urile, cum au fost codificate pe plan international substantele chimice introduse în alimente, au fost astfel botezate tocmai pentru a se ascunde cumpărătorilor denumirea substantelor obtinute artificial. Sub motivatia "tehnică" de a se folosi o denumire care să nu fie dependentă de multitudinea limbilor de circulatie internatională, motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul, de a nu-l îndepărta de rafturilor magazinelor care expun produse cu ambalaje atractive, dar foarte nocive. Astfel a apărut acest inofensiv cod "E".
Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun într-un real pericol organismul. Prezentam în continuare, lista "E"-urilor considerate de specialistii oncologi drept criminale.
Adaosuri suspecte
E125, E141, E150, E171, E172, E173 (coloranti), E240, E241, E477 (emulsificator)
Adaosuri periculoase
E102 sau tartrazină (colorant galben) extrem de nociv, se găseste în băuturi, mustar si gem, poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic
E110 sau Sunset Yellow (colorant galben) – cancerigen, se găseste în dulciuri, prăjituri, budinci, diverse sucuri
E120 (colorant) provoacă alergii
E124 sau Ponceau 4R (colorant rosu) – toxic interzis în SUA, produce tumori pe glanda tiroidă si se găseste în mezeluri
Adaosuri toxice
Produc boli intestinale:
E220, E221, E222, E223, E224 (sulfiti – conservanti) produc boli intestinale si alergii, se găsesc în carnea de hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, otet de vin
Afectează tubul digestiv:
E338 (acidifianti) afectează tubul digestiv, se găsesc în produsele cu gust acru sau acid ridicat
E339, E340, E341 (săruri de topire - brânza topită) afectează tubul digestiv
E407 (gelifiant) afectează tubul digestiv
E450 (emulsificator) afectează tubul digestiv
E461, E463, E465, E466 (agenti de încărcare) afectează tubul digestiv
Produc boli de piele:
E230 (bifenil – conservant), interzis în Australia, dar permis la noi, poate produce boli de piele; se găseste în sucurile de citrice
E231 (ortofenilfenol – conservant), posibil si cancerigen, interzis în SUA si Australia, produce boli de piele
E232 (conservant) poate produce boli de piele, E233
Suprimă din organism vitamina B12: E200 (conservant) extrem de toxic si periculos deoarece suprimă din organism vitamina B12
Cresc colesterolul:
E320 (butil-hidroxi-anisol, BHA – conservant) posibil si cancerigen se găseste în cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, gumă de mestecat
E 321 (acidul benzoic – antioxidant), posibil si cancerigen, creste nivelul colesterolului, se găseste în margarină
Atacă sistemul nervos: E311, E312 (antioxidant)
Produc boli ale aparatului bucal: E330 (acidul citric sau sarea de lămâie - cel mai periculos adaos cancerigen recunoscut care produce boli ale aparatului bucal)
Adaosuri cancerigene
E123, E131, E142 (coloranti), E211 (foarte nociv - acidul benzoic si derivatii săi – conservant, interzis în SUA, dar permis la noi, se găseste în unele băuturi răcoritoare), E213, E214, E215, E217 (conservanti) în unele băuturi răcoritoare, E230, E631 (glutamatul de sodiu) potentiator de arome, prezent în supele concentrate si în produsele tip Delikat/Vegeta (praf sau cuburi).
Ce alimente trebuie sa evitati sa consumati in exces
Conform studiilor de specialitate, se recomandă consumatorilor să evite produsele care contin aditivii mai sus mentionati si care sunt prezenti cu preponderentă în anumite alimente pe care le folosim, cu ignoranta, zi de zi.
Margarina: produs apărut în al doilea război mondial, în urma rationalizarii untului. Cercetătorii americani au descoperit, accidental, că dacă se încălzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, în prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemănător untului, cu o structură moleculară identică cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarină", după numele sotiei (Margot) a unuia dintre savanti. Din acel moment si până în prezent, margarina a fost îmbogătită cu tot soiul de coloranti, aromatizanti si vitamine sintetice, devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodată. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimică. Grăsimile vegetale din margarină devin, după fierbere, aproape imposibil de transformat în energie de către organism, de aceea consumatorii înrăiti de margarină sunt persoane care par lipsite de vlagă. Iată algoritmul prin care margarina destabilizează organismul: grăsimile sintetice nu pot fi "arse" de organism, ele se depun pe membrana celulelor sistemului imunitar, paralizându-l prin depozitarea în tesuturi. Iau locul substantelor naturale ce au rolul de a curăta peretii vaselor de sânge, conducând la sclerozarea lor, evident, cu rezultate dezastruoase pentru inima, creier si sistemul circulator. De asemenea, obosesc excesiv ficatul, favorizând hepatita.
Supele concentrate: contin în exces glutamat de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea supelor si ciorbelor, preparate normal, în cantităti industriale, până rezultă un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), după care se ambalează în vid sau sub formă de cubulete. Poate v-ati intrebat cum pot 2 fire de morcov si 2 de pătrunjel dintr-un plic să dea acel gust. Nici nu pot. Peste 90% din plic este monoglutamat de sodiu, substanta care supraexcită papilele gustative, făcându-le să simtă mult mai puternic gustul celor 2 fire de legume. Nu vă lăsati înselati de reclamele de tip "ca la mama acasă" sau de ambalajele atrăgătoare. Gustul vă poate însela, căci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. Dar, vorba aceea, "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul". Glutamatul de sodiu (o neurotoxină) provoacă migrene insuportabile, care nu pot fi tratate cu medicamente. Glutamatul se vinde producătorilor sub formă de cristale albe, fără gust, si se combină întotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Glutamatul se foloseste si pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatiile de profil din UE duc o intensă campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. Ministerul Alimentatiei din SUA a informat public american că glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer si Parkinson. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, în laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, câinilor si maimutelor. Medicii veterinari avertizează să nu gătiti mâncare pentru animale folosind Vegeta/Delikat.
Zahărul: este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezează organele digestive, pe care le obligă să prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. Astfel, el trece imediat în sânge - prin intestinul subtire - provoacă hiperglicemie, ceea ce obligă pancreasul să producă insulină în exces, organismul fiind dereglat, iar efectul fizic fiind invers celui asteptat, în sensul ca omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Consumul în exces de zahăr expune la gripă, boli de plămâni, infectii urinare si intestinale. Evident, ne referim la zahărul obtinut din sfecla sau trestia de zahăr. Culmea este că producătorii au inventat si substituienti ai zahărului, dintre care cel mai nociv este aspartamul (E 950 si E 951), care provoacă peste 70 de tipuri de boli mortale. Pentru a evita efectele nocive ale zahărului, specialistii recomandă consumul de fructe si miere, pe care organismul le asimilează fără probleme.
Guma de mestecat: este aproape de neinteles cum fabricantii de gumă de mestecat, destinată în special copiilor, găsesc necesar să introducă în aceasta nu mai putin de sapte-opt tipuri de substante chimice, multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Intr-o pastilută de gumă găsim: E171, E320, E330, E420, E421, E422, E950, E951, E967 si alte asemenea chimicale. Mestecând regulat gumă, vă expuneti următoarelor afectiuni: colesterol (E320), boli ale aparatului bucal (E330, acid citric) si cancer (E950 si E951).
Băuturi: chiar dacă producătorii se laudă care mai de care că produsul lor este natural, în realitate, băuturile lor răcoritoare mustesc de aditivi nocivi, cel mai folosit fiind acidul citric (E330) sau sarea de lămâie. Aditivii E110 si E123, precum si înlocuitorii de zahăr mai sus amintiti produc efectele amintite. Evitati să beti băuturile cu aromă de citrice, acestea fiind dintre cele mai dăunătoare. Colorantii folositi, E102 si E110, sunt declarati periculosi. Băuturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabisulfit, care dă limpezime, dar care atacă aparatul digestiv. La bere, în procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoacă migrene. Din punct de vedere al aditivelor alimentari, tăriile (vodca, whisky etc.) nu prezintă pericol, întrucât chiar alcoolul este un bun conservant, dar feriti-vă de lichioruri, în care se adaugă coloranti: E102, E110 etc.
Gemuri, dulceturi si alte dulciuri: nici aici nu vă lăsati înselati de pretentia unora dintre producători, care aplică eticheta "produs natural". Minciuna e dovedită chiar de etichetă unde, la ingrediente, apare mentionat "acid citric", nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceată. De asemenea, evitati bomboanele intens colorate si în general tot ce contine coloranti.
Mezeluri: nu mai este nici un secret ca în toate mezelurile de pe piata internă, circa 40% din compozitie este constituită din produsi obtinuti artificial. Pe eticheta fiecărui sortiment de mezel veti găsi nenumărati aditivi alimentari, nocivi, inclusi pe lista de mai sus. Grăsimile cu care sunt "îmbogătite" mezelurile sunt obtinute prin aceleasi metode ca margarina. Toate aceste produse se conservă cu acelasi glutamat de sodiu. Totodată se adaugă si alte substante suspecte: nitrati si nitriti. De ce nu se mai prepară mezelurile după retetele traditionale, de casă? Pentru că se urmăreste câstigul, prin mărirea cantitătii cu tot soiul de chimicale. Producătorii nu-si pun nici cele mai mici probleme de morală atunci când umplu cremvustii "pentru copii" cu o duzină de E-uri.
Mustarul: fabricat în general prin amestecarea boabelor de mustar cu uleiul de mustar. Dacă boabele nu prezintă pericol, uleiul de mustar este devastator, el fiind deja interzis în Canada, unde s-a stabilit că în timp produce orbirea. In India, tara mirodeniilor, uleiul de mustar este folosit de vraci ca medicament, fiind numeroase cazurile în care persoane tratate cu acest ulei au murit.
În ultimii ani producătorii au învătat cum să-i fenteze pe cumpărători. Pe etichete nu mai scrie AROME SINTETICE, ci AROME NATURAL IDENTICE. Aditivii sintetici nu mai sunt mentionati după codul E, ci după numele propriu-zis - acid citric (cum e cazul, printre altele, al margarinei Rama), conservant, gelifiant, etc. Cumpărătorul rareori se gândeste că aceste ingrediente sunt de fapt E-uri.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu